Documentar

Microrecital etnografic. 

Scurtmetraj documentar etnografic. 

Personaje din tablouri de Theodor Aman și Nicolae Grigorescu sunt animate. Fantezie coregrafică pe ritmurile Rapsodiei I de George Enescu.

Într-un oraș de provincie, un elev descoperă că are o boală la inimă. Acesta trăiește cu trauma bolii, iar colegii săi, „pionierii”, îl susțin. 

După ce este operat, acesta își recapătă sănătatea. Puștiul este primul film lungmetraj al regizoarei Elisabeta Bostan.

Filmul îl prezintă pe Năică, un copil care descoperă lumea şi care, găsind un peştişor, încearcă să-l ocrotească, punându-l în borcane de mărimi diferite, până când va înţelege că locul lui este în apa lacului.

Filmul aduce pe marele ecran pagini ale literaturii românești pentru copii.

Adaptat din opera „Amintiri din copilărie”, scrisă de Ion Creangă, Elisabeta Bostan redă cu nostalgie năzdrăvăniile acestei etape.

Într-o seară de ajun, Ion Creangă retrăiește poznele și aventurile sale din satul natal Humulești. Alături de el, vom intră în buclucuri și vom rezolva probleme. „Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau în părțile noastre pe când începusem și eu, drăgăliță – Doamne, a mă ridica băiețaș la casa părinților…” (Ion Creangă, în Amintiri din copilărie).

Premii:

• Marele premiu Osso pardo asturiano și premiul special al juriului la Festivalul Internațional al filmului pentru copii și internet de la Gijon, Spania, 1965
• Premiul special al juriului la Festivalul Internațional al filmului din La Plata, Argentina, 1965

Filmul prezintă un fragment din Amintiri din copilărie de Ion Creangă. Alături de Nică vom fura „pupăza din tei” și vom suporta consecințele, nu chiar plăcute.

Naică, un băiețel de la țară, descoperă lumea din jur. Film pentru copii, al doilea episod al unui miniserial intitulat „Aventurile istețului Naică”. Filmul a fost inclus și în lungmetrajul „Unde ești, copilărie?”.

Naică, un băiețel de la țară, descoperă lumea din jur. În acest episod descoperă pădurea. Film pentru copii. Al patrulea episod al unui miniserial intitulat „Aventurile istețului Naică”. Filmul a fost inclus și în lungmetrajul „Unde ești, copilărie?”.

Micuțul Naică pleacă să descopere lumea – orașul. Film pentru copii. Episodul 3 al unui serial intitulat „Aventurile istețului Naică”. Filmul a fost inclus și în lungmetrajul „Unde ești, copilărie?”.

Adaptat din basmul cules de Petre Ispirescu – Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, filmul prezintă povestea unui Făt Frumos. Acesta pleacă în lume pentru a găsi ceea ce i s-a propus de mic copil ca să nu mai plângă – tinerețea veșnică.

Toate mijloacele sunt mobilizate, iar o călătorie plină de aventuri și sarcini îl așteaptă. Alături de zmeul întunecat, zâna și celelalte personaje, Făt Frumos evoluează cu fiecare etapă parcursă.

Potrivit unei statistici realizate de Centrul Național al Cinematografiei, filmul a fost văzut de peste 2.739.000 de spectatori în cinematografele din România, de la data premierei și până pe data de 31 decembrie 2014.

Premii:

• Premiul special al juriului, Moscova, 1969
• Placheta de aur, Teheran, 1969
• Medalia de aur pentru cel mai bun film, Ciudat de  La Plata, 1969

 Veronica este filmul copilăriei și al viselor magice, care marchează primii ani de viață și pe care, datorită unor asemenea producții cinematografice, putem să le descoperim la orice vârstă. Filmul deschide poarta în pădurea fermecată din lumea basmelor unde Veronica, fetița drăgălașă de numai cinci ani, parcurge un drum al inițierii și devine mai bună, mai înțeleaptă, mai cuminte. 

Lecțiile de bună purtare care se regăsesc în această fantezie muzicală vor fi utile atât pentru micii spectatori, cât și pentru toți cinefilii, indiferent de vârstă. Filmul permite o evadare în tărâmul fanteziei, motiv pentru care, după multe decenii, rămâne la fel de iubit și de căutat.

Premii: Medalia de bronz pentru cel mai bun muzical pentru copii, Moscova, 1973

• Mențiune specială, Giffoni Valle, 1973

Veronica se întoarce este continuarea filmului Veronica. În pelicula din 1973 întâlnim personajele din prima parte și urmărim povestea fetiței care pleacă în căutarea rățuștei furate de vulpe. 

În călătoria sa, Veronica îi întâlnește pe Împărăteasa Furnicilor, pe Greiere și pe motanul Dănilă, care fredonează refrenele lui Temistocle Popa. 

Mama este o adaptare muzicală a basmului Capra cu trei iezi al lui Ion Creangă, realizată în coproducție cu participare româno-sovietică. Acest film este o feerie muzicală bine realizată, cu cântece frumoase, costume fermecătoare și decoruri originale. Se cântă, se dansează, se patinează, se fac acrobații de circ şi de balet într-o armonie româno-sovieto-franceză plină de fast şi de creativitate. Toate aceste eforturi fac o adevărată explozie de bună dispoziție care să încânte inimile celor mici.

Filmul a avut o distribuție formată din dansatori de la Circul din Moscova, Circul pe Gheață din Moscova și Teatrul de Balet Balșoi. În 1977, filmul a câștigat Cupa de Argint la Festivalul de Film pentru Copii de la Veneția.

Saltimbancii este un film românesc din 1981 regizat de Elisabeta Bostan.

„Circul Buffone se reîntoarce la Iași, unde micul Geo, fiul patronului, se visează explorator arctic precum Nansen, deși mama l-ar vrea medic. După moartea mamei, destinul îl împinge pe băiat în arena circului, unde mirajul înghețului etern va rămâne reprezentat de un ursuleț alb.” – T. Caranfil – 2002 – (Dicționar de filme românești). 

Filmul Saltimbancii este o ecranizare după nuvela Fram, ursul polar a lui Cezar Petrescu. O familie de circari se confruntă cu vremuri grele, dar povestea lor este adusă în prim-plan prin întâlnirea întâmplătoare cu un urs polar.

Ecranizat după romanul „Fram, ursul polar”, de Cezar Petrescu, filmul redă continuarea poveștii celebrei familii de circari moldoveni din „Saltimbancii”.

Deși au atins succesul, totul se destramă dintr-o dată. Geo se îmbolnăvește, Marcelloni moare, iar Fram pleacă în lumea ghețurilor. Cum vor face față la toate acestea?

La începutul secolului XX, la Iași, trăiește o familie de circari. Este vorba de soții Lisette și Cezar Marceloni, care au doi copii, pe Geo și Fanny. După moartea Lisettei, cei trei pleacă într-un turneu la Sankt Petersburg. Înapoi nu se întorc singuri, ci cu un pui de urs polar pe care încearcă să-l dreseze. Oare vor reuși?

Filmul ne-o prezintă pe Oara. Un copil care află că, de fapt, tatăl său biologic e altcineva.

Un bărbat are revelația că aceasta îi seamănă leit și că este chiar fiica lui, dintr-o relație de mult uitată. Legătura dintre cei doi este pusă din nou în lumină, deși fiica, devenită acum adult, simte că-i este amenințată liniștea familiei. 

Tatăl încearcă să câștige afecțiunea fetei,  în timp ce lucrurile se complică mai mult.

Premii:

• Premiul pentru montaj. Diplomă de onoare (Medeea Marinescu), ACIN, 1985
• Premiul pentru regie și pentru interpretare feminină (Maria Ploae), Costinești, 1986

Ultimele zile de liceu sunt petrecute de mai mulți elevi într-o atmosferă muzicală și veselă.

Petrică și „Sunny Smile”, care a devenit, între timp, o prințesă de basm, își găsesc înapoi drumul unul la altul. Din vis în lumea reală și invers. Toate acestea pentru a-și găsi dragostea la jumătatea drumului dintre cei doi, între cele două tărâmuri.

În film cântă Loredana Groza, Gabriel Dorobanțu, Adrian Daminescu și grupul Choralis. Muzica este compusă de Marius Țeicu.

O studentă la Facultatea de Regie este surprinsă în momentul realizării filmului de diplomă, pentru care caută un mic interpret. Astfel, se întâlnește cu tatăl a doi copii. Pe platoul de filmare, este momentul reîntâlnirii, după 20 de ani, a interpreților care au jucat împreună în serialul Naică.

„Desene pe asfalt” este un film românesc din 1989 regizat de Elisabeta Bostan. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Mădălina Marinescu, Maria Ploae, Dinu Manolache.

Dana, o fetiță de zece ani, dorește să ia parte la un concurs de desene pe asfalt, dar drumul ei este presărat cu peripeții care o împiedică să ajungă la timp. În vreme ce copiii participanți desenează, o ploaie amenință să le strice creațiile.

„Telefonul” este un film românesc din anul 1992, regizat de Elisabeta Bostan după scenariul lui Ion Marinescu. Rolurile principale sunt interpretate de Mircea Diaconu, Carmen Galin, Rodica Mandache, Constantin Diplan, Magda Catone și Eusebiu Ștefănescu.

Subiectul filmului îl reprezintă o aventură trăită de un tânăr inginer celibatar care își împarte timpul între serviciu și programul lipsit de evenimente importante de acasă, în care televizorul se află pe primul plan. Într-o seară ploioasă activitatea sa monotonă este tulburată de apelul telefonic al unei femei și se trezește antrenat într-o aventură plină de neprevăzut în compania unei femei necunoscute cu care participă la un raliu al mașinilor de epocă, la capătul căruia va întâlni dragostea.